Uleiul de motor – tot ce trebuie sa stii

Uleiul de motor este un lubrifiant compus din ulei si aditivi folosit la motoarele cu combustie interna. Principala utilizare este reducerea uzurii pe partile mobile. Deasemenea uleiul de motor joaca un rol important in curatire, impiedica coroziunea, etansizeaza si raceste motorul transportand caldura la partile mobile.

Uleiurile de motor sunt derivate pe baza de petrol sau compusi chimici sintetizati – toate folosind la baza hidrocarburi. Cele super performante insa au in compozitie si pana la 20% esteri.

Una dintre cele mai importante caracteristici a uleiului de motor, relevanta pentru mentinerea unui film lubrifiant intre partile mobile este viscozitatea. Aceasta caracteristica desemnea grosimea si rezistenta la curgere a lichidului. Uleiul trebuie sa fie suficient de viscos pentru a mentine o pelicula lubrifianta dar suficient de lichid pentru a permite circulatia prin compartimentul motor in orice conditie. Indicele de viscozitate masoara gradul in care viscozitatea lichidului se schimba la diferentele de temperatura. Un indice inalt arata ca viscozitatea variaza putin, iar un indice jos indica variatii majore.

Uleiul trebuie sa circule adecvat si la cele mai joase temperaturi pentru a minimiza contactul dintre metale la pornire. Punctul de turnare indica cea mai joasa temperatura de operare a uleiului.

Se clasifica in doua mari categorii: Single grade si Multiple Grade.

Uleiurile de motor Single Grade se caracterizeaza prin faptul ca nu pot folosi in compozitie un aditiv modificator al vascozitatii. Vascozitatea se masoara in 11 grade: 0W, 5W, 10W, 15W, 20W, 25W, 20, 30, 40, 50 si 60 – cele cu W sunt clasificate ca fiind potrivite pentru iarna. Vascozitatea dinamica a uleiurilor dedicate pentru sezonul rece se masoara la diferite temperaturi – cele care rezista celor mai joase temperaturi sunt primele enumerate (0W, 5W) temperatura crescand pe masura ce indicele de vascozitate creste.

Uleiurile de motor Multi grade folosesc aditivi de viscozitate creati din polimeri pentru a nu permite diferentelor de temperatura sa afecteze viscozitatea. Aceasta deoarece diferentele dintre temperatura la pornire iarna si temperatura operationala vara sunt foarte mari iar uleiurile Single Grade nu acopera o gama atat de mare de temperaturi. Aceste uleiuri au vascozitatea indicata de primul grad la rece si cea indicata de al doilea grad la cald, masurata la 100 grade C.(exemplu: 5W-40), permitand uleiului sa fie folosit pe tot parcursul anului.

Uleiul de motor mai poate fi clasificat si din prisma componentelor de baza, existand uleiuri minerale, uleiuri sintetice si organice.

Uleiurile minerale sunt realizate pe baza de petrol cu aditivi necesari pentru imbunatatirea anumitor proprietati. Structura este formata din hidrocarburi cu 18-34 atomi de carbon pe molecula. Din cauza compozitiei aceste uleiuri sunt inflamabile de aceea s-a definit un punct de ignitie (cea mai joasa temperatura la care uleiul se evapora – vaporii fiind foarte inflamabili). Pentru a ridica acest punct, se foloseste distilarea fractionala pentru a separa fractiile si a elimina componentele volatile, reducand tendinta inflamabila a uleiului.

 

Uleiurile de motor sintetice au principala caracteristica de a ramane fluide in temperaturi sub 0 grade. Introduse pentru prima data in 1970 in uz pentru automobile, uleiurile sintetice au fost deseori asociate cu scurgeri din baia de ulei, insa acest aspect nu a fost inca adresat de catre producatori.

Uleiurile sintetice sunt derivate din baze grup 3, 4 sau 5 si include lubrifianta pe baza de esteri, metan si polialfaolefine.  Puritatea ridicata da si o capacitate superioara de control, facand ca uleiurile sintetice sa isi pastreze proprietatile la temperaturi extreme. Moleculele sunt mari si moi pentru a mentine viscozitatea la temperaturi ridicate, iar structura lor interfereaza cu solidificarea aparuta la temperaturi scazute. Proprietatile speciale ale acestor uleiuri garanteaza eficienta intre doua extreme mai mari de temperatura si permit turnarea la temperaturi mai mici.

Desi viscozitatea scade odata cu cresterea temperaturii aceste uleiuri sintetice au in indice de viscozitate mai mare decat uleiurile traditionale pe baza de petrol. De aceea in compozitia acestor uleiuri se folosesc ma putini aditivi corectori – aditivi care sunt mai vulnerabili la schimbarile de temperatura si degradare in timp – facand aceste uleiuri mai rezistente si deci, utilizabile pentru mai mult timp. Pe de alta parte uleiurile sintetice se umplu mai usor de particule, ducand la infundarea mai rapida a filtrului de ulei. Intervalele indicate de producatori pentru schimbul de ulei si de filtre pentru uleiurile sintetice variaza intre 16 si 24.000 km.

Testele recente arata ca uleiurile integral sintetice sunt superioare in conditii extreme uleiurilor conventionale si pot avea performante optime pentru o perioada mai lunga. Cu toate acestea uleiurile minerale sunt inca larg raspandite.

Uleiurile organice exista inca dn secolul 19, fiind readuse pe piata odata cu bio-combustibilul si cererea crescenta pentru produse bio. Testarile efectuate cu aceste uleiuri indica performante satisfacatoare.

In viitor ne putem astepta la noutati din partea industriei: recent a inceput un nou proces de descompunere a polietilenei (plastic) intr-o ceara tip parafina cu proprietati moleculare adecvate pentru a fi converita intr-un lubrifiant printr-un catalizator din care rezulta un ulei limpede – proces mai profitabil decat cunoscutul Fischer-Tropsch.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s