Infrantul numarul 1

Cu doar 16 tururi inainte de finalul sezonului, de la fix 16 secunde distanta, Vettel incepea sa stranga robinetul de presiune, iar pozitia pe care o ocupa, a 6-a, nu pacalea pe nimeni. Ceilalti nemti, de la Mercedes, calculau de zor. Intr-un stil parca inventat de Alain Prost, Rosberg avea nevoie de podium pentru a castiga primul sau titlu de campion mondial. Pana dincolo de jumatatea cursei nimic nu a parut sa-i ameninte planul.
Monopostul Mercedes si-a confirmat superioritate pentru ultima oara in 2016, astfel incat Hamilton si Rosberg se pregateau de inca o dubla. Dupa ei, in nota sezonului, masinile Red Bull si Ferrari incercau sa rupa un pic din gloria menita saxonilor.
Sa ne intelegem, Lewis nu mi-a placut niciodata in mod special. E si greu, cand de ceva vreme incoace, vocea Formulei 1 este fie a BBc-ului, fie a celor de la Sky. Daca ai putea face o ecuatie de genul Hunt + Lauda – nerv, l-ar avea drept rezultat fix pe Lewis. E si rapid si fashionable. Evident ca britanic fiind, toate publicatiile de specialitate incearca sa il transforme intr-un meritoriu urmas al lui Mansell. Poate chiar asta sa fie motivul pentru care niciodata nu m-am dat in vant dupa el.
Astazi, Lewis trebuia nu doar sa castige, ci sa scape cumva de coechipierul scai. In prima jumatate de cursa, constiincios, s-a apucat sa faca ce face un pilot de curse: sa castige. Si cum asta nu ajungea, cand a anticipat o oportunitate, a facut tot ce a putut sa o transforme in realitate. Incaltat cu pneuri noi, Vettel castiga fata de toata lumea intre 1.5 si 2 secunde pe tur. Asa ca Lewis a incetinit, expunandu-l pe Rosberg amenintarilor din spate. Cat ai zice Michael Schumacher, liderul Ferrari urcase pana pe 4. De la boxe, echipa tehnica Mercedes insista ca Lewis sa ridice ritmul.
Cooperant ca un catar, omul a raspuns: lasati-ne sa concuram. Cand mai erau doar 4 tururi, primii 6 piloti erau despartiti de mai putin de 6 secunde.
Moment in care s-a produs evenimentul care, zic eu, ilustreaza cel mai bine mersul (alert, e adevarat) Formulei 1 de azi. Rosberg, cu retrovizoarele tot mai mari si acceleratia mai vibranta, si-a adunat tot curajul pentru miscarea sezonului. A pornit radioul si a intrebat la boxe: “suntem prea lenti, el e rapid pe sectorul 1… imi e foarte greu… nu am putea face schimb de pozitii si, daca la final e tot pe 2, il las sa treaca in fata”.
De la boxe, spre Lewis: “avem nevoie de 1.45.1 pentru victorie, Vettel e o amenintare pentru pozitia #1”.
Lewis, castigand un fan tocmai hat, departe, in Romania: “in momentul asta, eu pierd campionatul. as putea termina pe 3, e tot aia”.
In cele din urma, minunea nu s-a intamplat. Vettel a terminat pe trei, iar Hamilton a bifat o victorie amara. Noul campion mondial este baiatul cuiva. Si-i poti compara atat de bine cam cat il poti compara pe Vettel cu Prost sau Senna. Poate ca nu degeaba impart doar numele, nu si cetatenia si scoala care i-a format. E o poveste asa frumoasa si pasionanta ca imi vine sa spal vasele.
Din fericire, in Marele Circ mai sunt si altii care sunt baietii cuiva. Si amandoi au puterea de a pune fierul de calcat pe fata momentan sifonata a F1. Pana la anul, insa, mai e… Suficient cat sa ma obisnuiesc cu ideea ca s-ar putea sa fiu fan Hamilton.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s